Am vernisat, astăzi, expoziția „Constantin Brâncuși. Pasărea Măiastră”, realizată de Muzeul Național al Literaturii Române, cu spijinul Institutului Cultural Român de la Chișinău.
Cu această ocazie, s-a lansat și volumul „Cumințenia pământului” de Dan Grigorescu, o reeditare a volumului apărut în 1988, la Editura Meridiane, în colecția Curente și sinteze.
Ne-a onorat cu prezența domnul Luigi Bambulea, cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române și lector al Universității de Arte din București.
În același timp, la Muzeul Național al Literaturii Române a avut loc conferința „Constantin Brâncuși – 145”.
Cele două evenimente sunt parte a unui proiect amplu, dedicat reperelor culturale pentru promovarea identității românești, realizat de Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Guvernului României.

Cei care l-au cunoscut, de la marii artişti la marii scriitori europeni şi de oriunde, l-au declarat un profet al artei moderne. Constantin Brâncuşi, de la a cărui naștere s-au împlinit anul acesta 145 de ani, s-a transformat în legendă încă din timpul vieţii, iar creaţia sa a căpătat aspectul unui mit. Cum este înțeles și receptat Brâncuși astăzi și în ce constă universalitatea artei sale, într-un context în care există încă, mai ales în spațiul românesc, un decalaj semnificativ între fondul extrem de vast de teme, dileme şi idei legate de viața și opera sa și nivelul scăzut al unor dezbateri responsabile și asumate pe aceste teme? Ce știm, de fapt, astăzi, despre Brâncuși? Majoritatea exegezelor, dar mai ales textele despre arta sa ne conduc la ideea că revoluţia pe care acesta a înfăptuit-o în cultura modernă are ca punct de plecare atât conştientul, cât şi subconştientul său artistic puternic, remarcabila sa memorie afectivă, arta populară arhaică, un factor important fiind atmosfera artistică pariziană de la începutul secolului trecut.

Cele două evenimente sunt parte a unui proiect amplu, dedicat reperelor culturale pentru promovarea identității românești, realizat de Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul Guvernului României.

Luigi Bambulea, cercetător științific la Muzeul Național al Literaturii Române, lector la Universitatea de Arte București:
„Dacă analizăm literar această afirmație a lui Brâncuși: „eu nu creez păsări, ci zboruri! „, vedem că ceea ce-l interesa pe Brâncuși în arta sa era recuperarea unei esențe. Operele lui Brâncuși sunt niște esențe eliberate din materie! „